Open Widget Area

caut iubită


English

ideal

Eu nu cred în portretul robot al omului ideal. Mie îmi plac ochii căprui. Şi nu ştiu cum se face că am avut parte doar de ochi albaştri.
Dar cred că ştiu cu cine nu aş putea să stau niciodată.

1. Cu o tipă care vorbeşte urât.

Ok, ne mai scapă poate câte o înjurătură tuturor, dar să vorbeşti toată ziua vulgar, să ai un limbaj de mahala, argotic, nu e stilul meu.
Poate că vrei să te dai cool dar pentru mine asta = doar un om necivilizat cu care nu vreau să am de-a face.

2. Cu o tipă încrezută.

Sunt cea mai frumoasă, cea mai deşteaptă, cea mai talentată, cea mai deosebită.
Dar lasă-mă şi pe mine să văd toate lucrurile astea. Lasă-mă şi pe mine să te apreciez fără să mi te bagi tu pe gât. Mai ales că unele “calităţi” ale tale pentru mine poate că nu valorează mare lucru.
De exemplu asta cu frumuseţea este doar în ochii privitorului. Şi chiar dacă eşti o frumuseţe răpitoare, pentru mine contează mult mai mult caracterul, demnitatea, valoarea, în general ce nu se vede şi ce nu poate fi cuantificat în termeni de frumuseţe fizică.

3. Cu o tipă care nu se spală.

Ştiu că poate părea greu de crezut dar am întâlnit tipe murdare. Cu părul slinos şi nespălat, cu hainele cu miros de om care nu se spală. Cu gura care le mirosea a iaurt, a acru, a ceva specific.
Mă scuzaţi că vă distrug visele erotice cu femei pline de spumă sub duşuri fierbinţi.

4. Cu o mahalagioaică cu gura mare.
Am cunoscut ţaţe penale. Ştiu ce înseamnă să ai ca unică variantă să le uiţi forever. Să nu îţi doreşti o interacţiune cu ele. Nu-mi trebuie aşa ceva.
E oribil să vezi o femeie deraiată total de la normal care îţi explică ţie chestii. Ce chestii muiere isterică? Ce să poţi să explici cuiva împroşcând la propriu salivă în toate punctele cardinale?
În viaţă apar situaţii diverse. Nici una nu se rezolva cu o gură mare, cu acuzaţii, cu emanaţii emoţionale lipsite de orice fel de logică. Nu. Mersi, dar pas.

5. Cu una obsedată de internet, blog, facebook.

Sunt interesată de discuţiile faţă-n faţă, ochi în ochi, buză-n buză. De o cafea băută în oraş. De un film la cinema cu popcorn şi tortilla cu sos salsa lângă.
E foarte tare că ai un blog sau administrezi o pagină cu multe like-uri.
Dar eu caut pe cineva cu care să am o relaţie în real-life.
Şi nu sunt deloc impresionată că ai 9 sute de like-uri la poza de profil. Probabil că-s mulţi excitaţi pe net, probabi că mulţi tipi vor o noapte cu tine. Pe mine mă intereseză mai mult decât o noapte, o relaţie.

6. Cu una care caută aventuri.

“Dacă ai ştii de câte ori mi-am dorit să încerc…” Super tare, încearcă cu cine vrei tu, dar nu cu mine. Eu nu sunt tester. Sunt un om cu sentimente, idei, proiecte, probleme, dorinţe. Nu poţi să mă iei pe mine drept dildo pentru toate fanteziile tale. Şi dacă îţi spun clar că “NU MĂ INTERESEAZĂ”, de ce să insişti pe temă? Chiar cred ce spun şi nu, când un om nu vrea, nu “se joacă”.

7. Cu Abramburica.

Relaţiile se fac între oameni care în primul rând îşi doresc relaţii. Când eram eu mai mică şi mai fraieră, mă lăsam dusă de nas şi manipulată de panarame care nu-mi ajungeau nici până la gleznă dar tupeiste, şi care o dădeau p-aia cu “relaţiile se întâmplă, pac, bum, trosc”. Ok, da. Dragostea te loveşte. Pac, bum, trosc. De îndrăgostit, e super uşor să te îndrăgosteşti. O relaţie are nevoie de mai mult decât de dragoste. Are nevoie de oameni dedicaţi, de commitment, de implicare, de oameni care îşi doresc relaţii în primul rând.

Dacă tu îţi imaginezi nopţile înainte de culcare cum ai putea călări un cal alb îmbrăcată în rochie de Cosânzeana şi alte fantezii, o să rămâi tot aici şi peste 30 de ani.
În viaţa reală calul alb e de obicei o maşină pe care trebuie să o speli, să îi bagi benzină, ca să puteţi să mergeţi la mare.
În viaţa reală sunt responsabilităţi, nu doar sărutări lungi sub clar de Lună.

8. Cu omul rău.

Am avut câteva situaţii în viaţă, le număr pe degete, de tute care m-au luat cam din prima cu “eu sunt un om rău”. Bravo, felicitări, sper să nu ne mai întâlnim niciodată, om rău. Şi prost.
Adică de ce ar vrea cineva, oricine, să se mai întâlnească încă o dată cu un om care îi spune că e rău? Nu că află de undeva că e om rău, dar chiar omul rău, total relaxat, face mărturisirea.
Păi eşti om rău? Mersi că mi-ai zis, drum bun, cale bătută! Eu sunt un om bun, caut pe cineva ca mine până şi la o discuţie la ceai în oraş, darămite partener. Bye!
Sincer, ăştia mi se par cei mai vai de mama lor. Un fel de teribilism amestecat cu prostie doldora. Şi mai şi semnalizează. Bleah!

9. Cu o parşivă.

Falsitatea mi se pare respingătoare. Ipocrizia.
E total neexcitant să vezi o maimuţă care crede că toată lumea o să pună botu’ la manipulările ei.
Că miau, că hau, că bau-bau, du-te şi lasă-mă. Sănătate!

10. Cu o puturoasă.

Una e să stai weekendurile în moţul patului până la amiază, alta e zi de zi s-o flenduri ca să treacă timpul şi să ai pe rând în bucătărie stivă de vase nespălate în chiuvetă, stivă de haine murdare în baie, stivă de pantofi la uşă. Lenea e păcat mare şi când se cronicizează, principalul motiv de sărăcie.

Cristina Patrascu

Despre Cristina Patrascu

Cristina Patrascu





Leave a Reply