Open Widget Area

“Box”. 2015. Florin Şerban


English

poza

Florin Şerban, “Eu când vreau să fluier, fluier”, vine cu încă un film care prevăd că va produce iarăşi valuri.

Am fost la Cinema Pro la Premiera fimului produs de Fantascope Films şi am plecat spre casă fericită că se fac filme româneşti, nefericită că majoritatea sunt triste şi uneori cu mesaj absurd.

“Box” spune povestea unui tânăr de 19 ani care încearcă să facă o carieră, evident, în box. Acesta se îndrăgosteşte de o femeie de 34 de ani, actriţă, căsătorită, şi cu un copil.

În rolurile principale Rafael Florea şi Hilda Peter.

Relatez ca un copil de clasa a 2-a ce am văzut:

El face o pasiune pentru ea, nu se ştie de când, nu se ştie de ce. Mna, Love.
După ce pleacă de la spălătoria auto unde lucra, el, începe să o urmărească pe ea, de nebun pe străzi. Primul contact vizual are loc mult mai târziu. Cam după o luna. Două?. Trei?. Nedeterminat.

În orice caz, noroc că se întâlnesc în tramvai ca să se poată uita unul la altul. De vorbit ? Nici vorba! Mult mai târziu.
O scoate la suc sub promisiunea că nu o să o mai urmărească. Prostănacă fiind, ea acceptă. Vorbesc puţin.

El o întreabă că dacă ea nu ar fi fost măritată s-ar fi măritat cu el? Ea zice “Poate”. Ce tare!

Evident, unde e insistenţă, uneori e şi rezultat. Având o viaţă cam nasoală, monotonă, cu făcut de supă la copil şi bărbat, ea îşi minte soţul că pleacă la nişte workshop-uri de dans. Sotul zice că îi arată el nişte paşi. Aiurea! Nici nu i-a mai arătat nimic, nici nu a mai zis nimic. A rămas în coadă de peşte.

Ea în loc de workshop se duce la ăsta mic acasă. Nu îl găseşte şi-l aşteaptă-n poartă. Până la urmă, bătrânelul care locuia în aceeaşi casă cu tânărul, o primeşte în casă. Dap, despre bătrânel nu ştim nimic.

Ajunsă în casă, scotoceşte prin hard şi da peste nişte muzică lăutărească. La fix! Niciodată n-a ştiut că îi plăceau manelele.
D-asta când se reîntoarce acasă primul lucru pe care îl face e să ia un duş. În timp ce ascultă manele.

Pac. S-a terminat filmul.

În final, iubirea se consumă la un hotel de 2 stele. Adică ea o ia în faţă, el după ea. Ea intră la hotel. Bănuiesc că n-o fi prost. A intrat şi el precis, după ea.

IDEEA E CA TE PRINDE!

Nu mai vrei să pleci pentru că eşti curios când începe acţiunea filmului. Şi după ce începe, eşti curios cum se termină.

Te amuză pe ici-colo. Când ei se pleznesc uşor. Când el nu vrea să taie nucul. Când el are lacrimi în ochi pentru că e îndrăgostit. Emoţionant. Chiar este partea emoţionantă care m-a impresionat pe mine, cel puţin. Şi important de spus: Rafael Florea are nişte ochi superbi. :)

Filmul are o poveste, nu ştiu sigur dacă are şi mesaj. Sau nu ştiu dacă am prins eu mesajul.

Secvenţele sunt lungi dar nu plictisesc deloc.

Ca să concluzionez.
Este un film pe care ar fi bine să îl vezi.

P.S. Îl întâlnim pe Mihai Penişoară (Teatru la Cinema, Talent Agency) ca Director de Producţie al Filmului “Box”. Felicitări Mihai!
Felicitări tuturor!

Cristina Patrascu

Despre Cristina Patrascu

Cristina Patrascu





Leave a Reply