Open Widget Area

O excursie oarecare


English

excursie

Urc în sus privind cum coborau în jos din autocar conaționali cu baxuri de apă minerală. Semn că înaintea mea șoferii le atrăseseră atenția că acest vehicul este un autocar, nu o remorcă. Calele erau pline cu pepeni ultima recoltă, baxurile date jos fiind înghesuite printre damigene cu vin alb și o bicicletă. Suntem gata să plecăm într-unul dincele mai frumoase circuite “capitale imperiale”.

În autocar nici o icoană unde aș fi putut apela pentru o scurtă închinăciune de urgență. Înghit și încep să rostesc în gând Tatăl Nostru. Când ajung pe la “Si nu ne duce pe noi în ispită” o blondă cu craci lungi, intenționat dezveliți bănuiesc, la ora 7 dimineața, mă iscodește cu privirea apoi cu vorba.
”Nu te supăra tu ești ghida ?”

Îi răspund suav, de la lipsa de energie, “Da.Aha”

“Moaama ce mișto fată, că văd ca’s numai babe. Chiar n-o să mă plictisesc fată cu tine “ Mă bucur.

Nu știu de ce , dar am simțit imediat un amestec de distracție și aventură ce urma să vină.

Mă și aud rostind cu voce tare “Ma bucur ….Mă bucur fată“. Blonda se bucură și ea. Da, fată ! S-a bucurat și ea fatăăă…. “M-am scos !” îmi zic în gând urandu-mi deja multă sănătate.

Zilele trec una după alta încărcate de multe “Da, fată ..” “hai fată ..” “ce faci fată “

În final fată, viața e complicată , excursia se termină și înapoi în țara fată.

Mutra și atitudinea mea de drum de întors este menită să descurajeze orice tentative de conversație, pe orice temă. Într-un final adorm. Mă trezesc în balamuc. Unii țineau cu Băsescu, iar alții îl regretau pe Iliescu.

O doamnă cu o aluniță de mărimea unei prune extreme de coapte face balonașe mici la gură în timp ce își expune viziunea.

Mă frec la ochi în încercarea aproape disperată de a uita ceea ce văd. Sau amintirile urâte. Chiar și pe domnul de la grupul anterior cu păr PE nas. Cu firul de păr negru, lung și din păcate des. Mă doare capul. Îmi aduc aminte că am Advil la mine, dar în bagajul pe care l-am lăsat la cală.

Blonda care m-a curtat toate zilele din păcate nu și nopțile îmi spune pt a suta oară că e studentă la actorie. Și că o să o văd în curând la vreo televiziune. Îi răspund sec și acru că e imposibil pentru că nu prea mă uit la televizor. “hai fatăă……”

Călătoria continuă. Până când?! Ajungem la vamă. Formalitățile decurg repede. În patru ore-i gata. O doamnă de 87 de ani nu mai își găsește pașaportul așa că rămâne la graniță. Toți nervii acumulați mi-i răsfrâng asupra bagajului doamnei pe care îl găsesc în cală. Îi răstorn lucrurile și îi găsesc în cutia de medicamente,alături de 15 euro, pașaportul.

Recuperarea. Mă întorc într-un fel victorioasă dar extrem de SĂTULĂ, la vamă. O recuperez pe doamnă și o aduc înapoi în autocar cu o Lada a unui vameș bulgar. Doamna îmi pupă mâinile și nu mai îmi dă drumu’. Scena e penibilă și emoționantă în același timp. Îmi place să mi se sărute mâinile enorm dar nu în asemenea împrejurări.

În autocar miroase a recunoștință generală dar mai ales a alcool. “Băi, dă-o mă dracu de treabă că tot drumu’ ai băut bere și iar bere și acu îmi ceri toaletă. Unde dracu frate să te opresc pe Bulgaria?”, îl aud pe nea Nelu că urlă pe bună dreptate la un “domn” de 79 de ani degustător. Se oprește la o toaletă. Se face o coadă de 20 de femele în fața mea.

Îmi vine să caut un tufiș mare în natură.

Mi-e prea frică și renunț. Doamna salvată îmi cumpără bomboane de ciocolată, o cutie mare. Îmi spune că fiica lucrează la Guvern. Îi mulțumesc pentru bomboane și o felicit pt fiică. Îmi lipsește pt prima data blonda de la actorie.

Mă trezesc vorbind la microfon într-o încercare disperată de a pleca odată spre casele noastre “suntem toți ?”.

Îmi răspund liniștiți că da. Pornim la drum

CĂLĂTORIA CONTINUĂ

“Fată,așa experiențe unice pe care le-am trăit în excursie.” (Mie-mi spui…)

“Fată , și oricum sper că mai păstrăm legătura că mie îmi place mult să călătoresc”

Îi răspund “Sigur fată” și zâmbesc.

*Acest text a fost scris imediat după ce am sosit dintr-o excursie oarecare.

Cristina Patrascu

Despre Cristina Patrascu

Cristina Patrascu





Leave a Reply