Open Widget Area

Povesti de ghid (9)


English

Era impreuna cu sotia si cu inca un cuplu de prieteni ai celor doi iar el simtea in permanenta nevoia sa comenteze cate ceva sau sa contrazica. A inceput asadar sa vocifereze cum ca e furat pe fata , ca el vrea sa se faca un sondaj de opinie , cine e de acord si cine nu e de acord sa mearga la moschee. Am tacut din gura, spiritele s-au mai calmat, dar noi tot inaintam spre Edirne. In fata aveam o fata care imi spusese ca a primit mesaj de la tatal ei pe telefon ca se anunta zapezi mari si ca sa anunte ghidul ca trebuie sa ne grabim . Din pacate nu m-am putut deloc intelege cu domnul respectiv si mi-a fost frica sa ii spun ca nu am sa tin cont de parerea nimanui si am sa fac ceea ce consider eu ca este bine, adica sa mergem cat se poate de repede catre Romania . Am oprit asadar la Edirne contra vointei mele si contra vointei soferilor care erau atat de suparati ca nu mai vroiau nici sa vorbeasca cu mine . Plecam in final de la Edirne cu o intarziere de jumatate de ora intentionata de domnul respectiv. As vrea mult sa prind si eu vremurile cand turistii respecta indicatia ghidului intocmai ! Trecem la bulgari si surpriza pentru domn , incepe sa ninga. Dar nu doar ningea, era viscol de-a binelea si incepuse deja sa se aseze strat gros de zapada. Amutisera deodata toti si cei mai veseli incepusera sa isi scoata aparatele de fotografiat. Am ajuns la Kazanlac inzapeziti , impreuna cu alte zeci de autocare romanesti . Domnul cu ochelari in loc sa se simta stanjenit, incepuse sa tipe ca e o situatie de urgenta . Lumea s-a revoltat si l-au calmat imediat. Nu se simtea catusi de putin vinovat si a inceput sa tipe ca vrea sa se coboare din autocar. Isi luase fularul sotiei si si-l infasurase in jurul capului si lasa senzatia ca e gasca Abigail din Pisicile aristocrate(desenele animate) . Am rams in Kazanlac si in loc sa ne ducem pe Shipka am luat-o spre Sofia si in loc de 12 ore cate se fac normal noi am facut 36 . Si nu am fost singurii atunci , caci erau zeci de autocare oprite, iar la Giurgiu toate televiziunile sa filmeze „evenimentele „.

Dar ca sa revin la Istanbul , mie imi place foarte tare orasul asta . E un amestec de orice, amestec ..in general , cu un farmec deosebit si ma duc cu placere de fiecare data in Istanbul. Nu uitati sa trageti o fuga si in Taksim. Foarte multe magazine de o parte si de alta si un tramvai nu stiu daca numit dorinta , dar care se plimba de-a lungul strazii si care sporeste tot acest farmec . Imi amintesc o intamplare povestita de unul dintre soferi. Se intampla cu o colega ghida, care facuse in general partea vestica a Europei , sa se fi dus pentru prima data in Istanbul. Nestiind bine unde se afla hotelul au luat un taxi care sa ii indrume (si nu, nu este nimic gresit in asta ) . Asa ca ea a urcat in taxi iar soferul turc probabil zelos din fire a apasat mult prea tare pedala de acceleratie si autocarul doar cu cei doi soferi ramasi in el a pierdut urma taxiului. In cele din urma a ajuns si autocarul la hotel, iar din pragul receptiei le zambea ghida si de bucurie striga „Am reusiiiiit” . Iar unul dintre soferi a intrebat-o sec „Ce-ati facut domna, v-ati cazat ?” . Povestioara mi s-a parut amuzanta asa cum sunt multe altele pe care vi le voi spune pe parcurs.

Cristina Patrascu

Despre Cristina Patrascu

Cristina Patrascu





Leave a Reply