Open Widget Area

Prietenie


English

Articolul ăsta o să îl scriu pe nerăsuflate.

Dintr-o bucată.

Pam bam jam.

bestfriendsssss

Mulţumesc Universului şi îi sunt zilnic recunoscătoare pentru prietenii pe care mi-i i-a dat drept cadou.

Sunt oameni profund buni, sinceri, altruişti, şi ne-am găsit unii pe alţii pe bază de rezonanţe.

Rezonăm la unison şi ne impresionează cam aceleaşi lucruri.

Prietenie înseamnă să dai din când în când semn de iubeală.

Am vorbit azi iar cu Michelle.

Da, prietena mea din Praga mutată cu munca acum în Frankfurt.

M-a sunat din aeroport, apoi pentru că trecuse deja o oră, ca de obicei, am vorbit cu ea deja din avion.

Auzeam motorul avionului, pilotul care anunţă că urmează să decoleze, am întrebat-o pe Micha ce a zis, şi mi-a zis că nu a auzit exact. “Why?” “Cause I’m speaking with you.” :D

Mă gândesc uneori că suntem exact ca-n “Sex and the City”.

Cu toate enervările şi necazurile ei de multe ori imaginare, cu mine care îi dau sfaturi despre relaţiile cu … bărbaţi, :D cu noi două care râdem ca turbatele după ce ne dăm seama.

Cu ea care îmi spune că şi-a găsit bărbatul perfect, cu mine care îi spun că mă duc să sărbătoresc asta, cu ea care revine şi-mi spune că totuşi parcă ceva n-o să funcţioneze, cu mine care îi spun să se iubească cel puţin cât o iubesc eu.

Mă gândeam azi cum e treaba asta cu faptul că ne încăpăţânăm ca fraierii să nu credem ce vedem.

Să nu credem omul din prima.

Mă gândeam cum de reuşeşte Michelle, om între două avioane în permanenţă, cu un job de dimineaţă până seara, cu fel şi fel de activităţi, să îşi găsească maxim la două zile, timp de o ora, două, să vorbească cu mine. Şi cum facem asta deja de ani buni.

Michelle a vorbit cu mine din avion, din aeroport, din metrou, de la nuntă, de la prima ieşeală la restaurant cu iubitul, de la casa părinţilor ei, de la înmormântarea bunicii ei, din Grecia, Mexic, India, Cehia, Germania.

Mă gândeam cum şi-a găsit Roxana, alt suflet pereche, altă prietenă pe care o iubesc tare, să îşi facă timp să vorbească cu mine în ziua botezului copilului ei. Din Canada.

Mă gândeam cum lături autohtone încearcă să te convingă că n-au deloc timp pentru că-s mult prea ocupate cu mulsul vacilor.

Şi cu zgârmatul în filozofia prieteniei inexistente.

Şi cum tu, la fel ca şi mine, în loc să le dai un şut în fund din prima, stai şi lungeşti pelteaua cu toate terminatele fără caracter.

Bine, până când reuşeşti să te desprinzi şi începi iar să îţi vezi de tine.

Şi de oamenii frumoşi din viaţa ta cu care vei fi mereu în armonie.

Cristina Patrascu

Despre Cristina Patrascu

Cristina Patrascu





Leave a Reply