Open Widget Area

Prostul n-are dubii


English

iuiuiuiuiuiuiuiuiuiuiuiuiuiuiuiuiuiuiuiuiui

În urmă cu vreo doi ani am fost cu un cerc de amici, printr-o întâmplare despre care nu are sens să dezvolt, la munte. Unde ni s-au oferit nişte excursii de offroad.

Era iarnă, ninsese mult, erau bucăţi de gheaţă pe traseu şi eu şi încă o fată am refuzat oferta. Atât eu cât şi fata care refuzase, fiind singurele posesoare de carnet de conducere, un mic amănunt.

Pentru că având carnet de conducere eu şi ea realizasem pericolul, nu am mai vrut să urcăm.

Restul grupului, cam opt persoane, toţi fără carnet, acceptaseră să urce.

Şi unde vreau să ajung?

Cu cât eşti mai instruit şi ştii mai multe despre diverse lucruri, cu atât devii mai circumspect, analizezi mai mult o situaţie, îţi pui întrebări, îţi creşte nivelul de autoconservare.

Cu cât mai mult eşti pe lângă, cu atât mai deschis spre a spune “DA” şi pune botul la orice ciosvârtă care ţi se aruncă, putând chiar să îţi rişti viaţa pentru o distracţie de câteva zeci de minute.

Fix aşa se întâmplă cu orice subiect dezbătut în ultima vreme.

A fost de exemplu situaţia refugiaţilor când oamenii care studiaseră mai bine problema combinării unor culturi diferite erau împotriva primirii refugiaţilor.

Căci e la mintea cocoşului că nu poţi peste noapte să faci tu alianţe şi încuscriri între oameni care o viaţă au crezut în lucruri diferite. Oameni care au scris diferit, născuţi în familii construite diferit, cu anumite cărţi citite, diferite de cărţile pe care le-ai citit tu, cu programe de TV la care s-au uitat, altele decât alea la care te-ai utat tu, ei bine, pe oamenii ăştia nu poţi să îi adaugi ca pe un apendic ţării tale, culturii tale. Pentru că nu se pot integra nici ei, şi nici tu nu poţi să le asimilezi, înţelegi, accepţi, cultura. E ceva extrem de simplu de înţeles.

Dar necitiţii, transformaţi în vezi domne “toleranţi” săreau cu braţele deschise în întâmpinarea hoardelor de diverse popoare. Dacă este ceva de care îmi e frică este exact de omul necitit.

Omul necitit se aruncă primitiv în orice maşină de offroad căutând senzaţia, clipa, exclusiv prezentul.

Diferenţa însă în cazul unui offroad şi altele este că la offroad singura viaţă pusă la risc e doar a necititului.

În cele mai multe cazuri, necititul şi decizia lui în necunoştinţă de cauza, afectează şi vieţile altor persoane.

Am întâlnit o proastă. O s-o denumesc aici proasta de la primărie, fără prea multe detalii.

Proasta de la primărie era foarte sigură pe ea, fără nici un dubiu. Orice îi spuneai ricoşa ca o minge de ping-pong lovită de perete.

Dacă se întâmpla să se exprime nefiresc şi îi făceai observaţie, proasta de la primărie îţi spunea că tu eşti vinovat pentru că ai făcut-o pe ea să se simtă nu ştiu cum, dacă încercai să iei legtura cu ea se dădea ocupată, dacă nu o băgai în seama se băga singură, oricum o dădeai cu proasta de la primărie îţi dădea cu virgulă, nu insist.

Ca orice om sănătos la cap am vrut s-o închei repede cu proasta de la primărie.

M-a luat cu stricăciuni de ziuă, cu manipulări ieftine, cu fel şi fel de paralele între real-life şi facebook.

Am luat însă decizia să îi spun clar ce cred despre ea. Cred că eşti o proastă, i-am spus-o în diverse forme foarte clare.

Proasta de la primărie a început să îşi arunce chiloţii pe lustră, să-şi tragă palme peste ochi, să îşi smulgă părul din cap, efectuând o mini-dramă, şi culminând cu “vreau să termin cu tine”.

Deci practic, după ce terminasem de mult timp cu proasta de la primărie, proasta de la primărie, termina cu mine.

În sfârşit, un alt caz de oameni de care trebuie să ne ferim cât mai repede cu putinţă.

În zilele astea, demenţa loveşte din multe locuri, nu doar prin atentate. Nu e nevoie să te uiţi la ştiri să vezi bolnavi psihic care omoară oameni fără nici o cauză.

Poţi să stai şi să urmăreşti diverşi demenţi de aici, de lângă tine. De cele mai multe ori influensari din online pe care atunci când îi întâlneşti în viaţa reală, nu ştii cum să scapi mai repede de ei.

Mă protejez cu multă meditaţie, de trei ori pe zi, cu buton de Block din prima, şi cu ignoranţă.

Ceea ce vă doresc şi vouă.

Cristina Patrascu

Despre Cristina Patrascu

Cristina Patrascu





Leave a Reply