Open Widget Area

Şaorma la Negru


English

SAORMA

Negru e unul din cei 11 căţei de la ai mei. Pentru că da, aşa cum bănuiţi, ca orice oameni deştepţi care mă citesc, Negru e negru.
E negru, cârlionţat, şi grăsoi. A fost adunat de pe stradă, la fel ca ceilalţi câini.

Când mă duc la ai mei şi las maşina în faţa porţii, Negru începe şi latră de bucurie. Şi eu urlu la el: “Negrule! Negrule!”. Şi el iar latră. Asta cam 10 minute.

Ce să mai, o să îl şi filmez cândva ca să vedeţi ce frumos e Negru.

Ideea e că el mănâncă orice, nu face nazuri la nimic, aşa că o să mănânce şi şaorma pe care intenţionam să o mănânc eu.

Să vedeţi.

Plec de acasă la Emag să îmi schimb o cameră cumpărată ieri.

Nu insist, nu dezvolt de ce o schimb că e logic că e stricată.

Dar zic că ieri pe la 10 am fost la sediul din Crângaşi, nu era pe stoc, au zis că o aduc ei acolo, să le dau nr. de tel. că-mi vine SMS când tre’ s-o ridic. Asta ieri. Aştept, şi aştept, şi aştept, sun la centrala de livrări, “A, că chiar vă trebuie azi?”. “Păi ideea nu e că-mi trebuie azi, dar aţi zis că azi o aduceţi, eu chiar v-am crezut. Altfel ziceaţi să vin mâine”. Mă îmbrac, mă duc la ora 19.00 la casierie direct, camera era deja adusă.

Ura! O plătesc, cobor, stau la o coadă uriaşă. Azi la fel mi s-a zis că îmi dau ei SMS când vine camera nouă.

Dar un mare plus pentru Emag totuşi. Personalul e în general tare drăguţ şi faptul că 30 de zile poţi să-ţi schimbi produsul, e foarte rezonabil.

Mbun.

Şi cum eram eu la Crângaşi, zic să merg să-mi iau ceva de mâncare.

Nu mai mâncasem de mult şaorma.

Şi tocmai s-a făcut o speluncă nouă, îi zice Aida parcă.

Intru, cer o şauarma de pui mare şi un ayran. 13 lei + 4 lei.

Îmi zic că trebuie să o mănânc acolo că dacă vin cu ea acasă am scandal de îngrăşare.

Îi zic tipului să îmi dea întâi ayranul şi şaurma mai târziu. Ok.

La ayran face:” paiul să fie verde, galben sau roşu?”

Aşa mult am vrut să-i zic: “frate, nu ştiu, eu beau doar cu pai mov.”

Asta aşa, dacă tot aberăm măcar s-o facem împreună.

Dar m-am abţinut, că el îmi răsucea căcălău de clătită pe urmă, aşa că i-am zis zâmbind fals: “păi galben”.

Frate, îmi beau eu ayranul, mă întorc să-mi iau pedeapsa, când colo, în loc de tipul cu paiu’ diversificat, apare unu’ transpirat pe frunte de zici că tocmai ieşise dintr-o secvenţă de film porno de categoria 3-a.

“Iute sau picantă? Ha ha”, zice scârbosul cu fruntea udă.

Rămân că proasta, mi se întoarce stomacul, şi zic: “Da, chiar o vreau picantă”.

Şi în timp ce înfofolea ăla acolo bomba, eu mă uitam pe fruntea lui zicând cea mai scurtă rugăciune ever: “Hai Doamne dă să nu cadă vreo broboană la mine-n terciuială”.

“Cu castraveţi?”
“Da”
“Cu pătrunjel?”
“Da”
“Cu..?”
“Frate, încheie-o! Încheie-o! Am avut! Las-o aşa.”, zicea interiorul meu sincer.
“E ok, la pachet”, mă aud.
“Bag-o repede la pachet până nu-ţi vomit în incintă. Că am văzut cu ochii mei cum a picat o picătură. Picătura când lipeşte, nimic şi nimeni nu vorbeşte”, zicea iar Cristina pe dinăuntru.

Şi plec. Intru în maşină. Opresc la un Mac. Îmi iau un sendviş oarecare. Îl mănânc în drum spre casă. Intru în casă.

Şi m-aud:

“Iubire, să vezi ce zăpăcită sunt. I-am luat lu’ Negru o şaormă”.

Cristina Patrascu

Despre Cristina Patrascu

Cristina Patrascu





Leave a Reply